Scopul programului ECONOMIA PE ÎN?ELESUL TUTUROR este educarea publicului în în?elegerea fenomenelor economice ?i a importan?ei institu?iilor care încurajeaz? dezvoltarea ?i prosperitatea.
În mintea oricui încearc? s? vad? dincolo de aparen?e, demersul nostru ar putea p?rea redundant sau chiar ipocrit. Exist? oricum o mul?ime de cursuri ?i manuale de economie; numero?i tineri se îndreapt? c?tre facult??ile de profil ?i toat? lumea poate asculta discursurile publice ale laurea?ilor premiului Nobel. Dar la câ?i economi?ti au primit aceast? distinc?ie de-a lungul timpului, dac? ea ar fi însemnat ceva, atunci omenirea nu ar mai fi trebuit s? cunoasc? o criz? de genul celei pe care o travers?m ast?zi. Acordarea premiului ar trebui s? consfin?easc? progresul ?tiin?ei economice, capacitatea acesteia de a îmbun?t??i via?a oamenilor. La câte crize am cunoscut în ultima vreme, este îndoielnic c? economi?tii au progresat prea mult. Iar dac? numeroase turbulen?e s-au produs în ??ri din lumea a treia, unde barbarii secolului XX nu prea au chef s? intre în vreo bibliotec?, dezechilibrele de care vorbim au avut loc ?i în ??rile dezvoltate, civilizate, unde politica economic? se face, cel pu?in teoretic, dup? o baz? ?tiin?ific? ?i unde sfatul economi?tilor este ascultat.
Aici avem evident o problem?: la urma-urmei, de ce merit? s? mai studiem economia? Noi credem c? „r?ul” vine nu din ?tiin?a economic?, ci dintr-o anumit? abordare a problemelor economice, tributar? unui mod de gândire dezvoltat în a doua jum?tate a secolului trecut ?i care, în fond, neag? existen?a unor legi economice, a ?tiin?ei ca atare. De aceea am proiectat acest curs, ECONOMIA PE ÎN?ELESUL TUTUROR – pentru a oferi participan?ilor adev?ratul în?eles al ?tiin?ei economice.
De ce este important? economia? |
Libertatea omului de a alege ?i ac?iona este limitat? din trei direc?ii. În primul rând exist? legile fizicii de care omul trebuie s? ?in? cont dac? vrea s? tr?iasc?. În al doilea rând este vorba de caracteristicile ?i înclina?iile noastre naturale, precum ?i de condi?iile mediului în care tr?im... În fine, exist? fenomenele regulate asociate interconexiunii dintre mijloace ?i scopuri, respectiv legile praxeologice, separate de cele fizice ?i fiziologice. Elucidarea ?i analiza acestor din urm? legi ale universului constituie subiectul praxeologiei ?i al celei mai importante ramuri ale sale, economia. Corpul cunoa?terii economice este un element esen?ial al civiliza?iei umane; este fundamentul pe care s-au edificat realiz?rile industriale, morale, intelectuale ?i tehnologice ale ultimelor secole. Depinde doar de oameni dac? vor utiliza a?a cum trebuie aceast? comoar? a cunoa?terii sau dac? o vor l?sa nefolosit?. Îns? dac? ei nu-i exploateaz? avantajele ?i îi ignor? înv???mintele ?i avertismentele, ei nu vor anula economia; doar vor desfiin?a societatea ?i rasa uman?. Toate chestiunile politice de ast?zi privesc probleme recunoscute în mod general ca economice. Toate argumentele avansate în dezbaterile sociale ?i politice actuale privesc chetiuni fundamentale ale praxeologiei ?i economiei. Mintea fiec?ruia e preocupat? cu teoriile economice. Filozofii ?i teologii par mai interesa?i de problemele economice decât de acele lucruri pe care înainta?ii lor le considerau subiectul filozofiei ?i teologiei. În romane ?i în piesele de teatru toate problemele – inclusiv rela?iile sexuale – sunt tratate din perspectiva doctrinelor economice. Fiecare dintre noi este preocupat de economie, indiferent dac? suntem sau nu con?tien?i de aceasta. Atunci când sprijin? un partid politic sau când merge la vot cet??eanul î?i asum? o pozi?ie în raport cu teoriile economice. Nu doar în ??rile conduse de dictatori barbari, dar ?i în a?a-numitele democra?ii occidentale, studiul economiei este ast?zi practic interzis. Dezbaterea public? a problemelor economice ignor? aproape complet ceea ce economi?tii au afirmat în ultimii dou? sute de ani. Pre?urile, salariile, dobânzile ?i profiturile sunt discutate ca ?i cum stabilirea lor nu ar ?ine cont de nici un principiu. Guvernele încearc? s? decreteze ?i s? aplice salarii minime ?i pre?uri maximale. Politicienii îi preseaz? pe oamenii de afaceri s?-?i reduc? profitul, s? scad? pre?urile ?i s? sporeasc? salariile ca ?i cum aceste chestiuni ar depinde de inten?iile l?udabile ale unora sau altora. În tratarea rela?iilor economice interna?ionale oamenii recurg orbe?te la cele mai naive erori ale Mercantilismului. Pu?ini sunt con?tien?i de deficien?ele acestor teorii populare sau realizeaz? c? politicile rezultate din ele vor conduce la dezastru. Toate acestea sunt lucruri triste. Dar exist? un singur mod de a r?spunde la ele: c?utarea neobosit? a adev?rului. Ludwig von Mises, Human Action |
Nu ducem lips? de informa?ii ?i comentarii economice. Dar, în calitate de cititor sau de autor, resim?im acut lipsa unei baze intelectuale solide care s? substan?ieze ?i s? valorizeze scrierile economice. Înainte de a ne exprima este necesar? însu?irea alfabetului (economic). De aici utilitatea acestui curs.
Participan?ii vor avea ocazia s? dobândeasc? o în?elegere a func?ion?rii economiei pe baza înv???mintelor descoperite ?i rafinate timp de genera?ii de membrii ?colii Austriece de Economie. Obiectivul propus este dobândirea de c?tre student a unui fundament solid pentru explicarea ac?iunii umane, interpretarea politicilor publice ?i anticiparea efectelor acestora.
Cursul se întinde pe durata unui semestru ?i va reprezenta o experien?? academic? deosebit? dintr-un motiv în plus. Pe parcursul lui studen?ii vor avea ocazia s? întâlneasc? ?i s? studieze cu unii dintre mai buni economi?ti români antrena?i în tradi?ia ?colii Austriece, to?i profesori cu experien??: Bogdan Gl?van (Centrul Murray Rothbard), Vlad Topan (pre?edinte, Institutul Ludwig von Mises-România), Cristian P?un (director executiv SOREC), Cosmin Marinescu (fondatorul Centrului pentru Economie ?i Libertate – ECOL). Astfel, programul nostru iese din tiparul obi?nuit al unui curs de economie atât prin inten?ia ?i structura sa cât ?i prin maniera de desf??urare.
Întâlnirile vor avea loc s?pt?mânal, joi între orele 11,00 – 13,00. Prima sesiune este programat? în data de 21 octombrie.
Pentru a participa la acest curs nu este necesar? o preg?tire economic? prealabil?. Detalii privind temele studiate g?si?i mai jos.
ECONOMIA PE ÎN?ELESUL TUTUROR
- Cum gânde?te un economist?
Modul economic de gândire
Tipuri de erori larg r?spândite
Consecin?e imediate ale ac?iunii umane: raritatea, ra?ionalitatea, timpul ?i incertitudinea
- Economia lui Robinson Crusoe
Mijloace vs. Scopuri: factori de produc?ie vs. Bunuri de consum
Economisirea ?i bunurile de capital
Legea productivit??ii marginale
Legea randamentelor nepropor?ionale: economii de scar? vs. randamente descrescâtoare
Preferin?a de timp ?i dobânda
- Economia în societate ?i drepturile de proprietate
Drepturile de proprietate ca reguli
Proprietate privat? vs. proprietate public?
„Tragedia comunelor” ?i problema pasagerului clandestin (free riding)
- Schimbul
Legea avantajului absolut
Legea avantajului comparativ
Legea cererii ?i a ofertei
- Schimbul monetar
Originea banilor
Valoarea monedei ?i legile teoriei monetare
- Calculul economic ?i activitatea antreprenorial?
Concuren?a ?i profitul
Monopolul
- Economie de pia?? vs. socialism
Socialismul ?i problema stimulentelor
Socialismul ?i problema informa?iei
Socialismul ?i problema calculului economic
- Acumularea de capital, cunoa?terea ?i dezvoltarea
Structura de produc?ie
Progres tehnologic vs. acumulare de capital
- Func?ionarea pie?ei ?i controlul pre?urilor
Consecin?ele neinten?ionate ale interven?ionismului
Dinamica interven?ionismului
- Impozitarea
Efectele impozitul pe venit
Efectele TVA
Efectele accizele ?i restric?iilor cantitative
Bugetul statului
- Politica monetar? ?i infla?ia simpl?
Infla?ia ca „impozit ascuns”
Anticip?rile, cererea de moned? ?i hiperinfla?ia
- Politica monetar? ?i ciclul afacerilor
Activitatea bancar?, expansiunea creditului ?i deformarea structurii produc?iei
Hazardul moral ?i func?ionarea sistemului financiar
Recesiunea