Cine este...
Murray N Rothbard
de David Gordon
Rothbard a îmbinat teoria economic? austriac? cu un angajament ferm fa?? de libertatea individual?. Sinteza sa asupra temelor individuali?tilor americani din secolul al XIX-lea ?i a teoriilor economice austriece este unic?. Rezultatul a fost o nou? filozofie politic?. Rothbard, cu remarcabilul s?u intelect, s-a dedicat timp de 45 de ani dezvolt?rii ?i promov?rii stilului sau de liberalism. Ca urmare, a devenit un mare intelectual public american.
Murray Rothbard s-a n?scut pe 2 martie 1926, fiu al lui David ?i Rae Rothbard. A fost un elev eminent înca din copilarie; activitatea sa academic? la Universitatea Columbia, unde a excelat în matematic? ?i economie, a fost str?lucitoare. În departamentul de economie de la Columbia, Rothbard a descoperit argumentele împotriva masurile populare de control al pre?urilor ?i chiriilor. Aceste argumente l-au atras in mod special.
Aprofundându-?i cuno?tin?ele despre economia laissez-faire s-a confruntat cu o dilem?. Argumentele privind furnizarea serviciilor ?i bunurilor pe pia?? sunt generale. În consecin??, nu ar trebui ca protec?ia ?i ap?rarea s? fie oferite pe pia??, mai degrab? decât de un monopol absolut? Rothbard a realizat c? are de ales: fie abandoneaz? filozofia laissez-faire, fie îmbr??i?eaz? ordinea individualist?. Decizia a venit in iarna anului 1949 ?i a fost una fireasc?.
A început un proiect de redactare a unui manual explicativ pentru Human Action într-o manier? potrivit? studentilor; un capitol-mostr? despre bani ?i credit a ob?inut aprobarea lui Mises. Odat? cu continuarea lucr?rii sale, Rothbard a transformat proiectul. Rezultatul, Man. Economy, and State (1962) a devenit un tratat fundamental al teoriei economice austriece.
Rothbard a fost total de acord cu efortul lui Mises de a deduce întreaga teorie economica din axioma actiunii umane, combinat? cu câteva postulate subsidiare. Mai explicit decât Mises, a des?vâr?it deduc?ia; ?i astfel a contribuit la inova?iile teoretice majore în domeniul praxologiei. A demonstrat c? argumentul imposibilit??ii calculului în socialism nu se aplica numai unei economii de stat, ci ?i unei firme private ce controleaza întreaga economie. Nici aceasta nu poate calcula economic.
A integrat, de asemenea, teoria despre rent? a lui Frank Fetter în teoria austriac? a capitalului; ?i a demonstrat c? pe pia?a liber? nu putem vorbi de existen?a pre?urilor de monopol. În plus, a oferit o critic? devastatoare a teoriilor economice keynesiene ?i a anticipat în mare m?sur? revolu?ia “anticip?rilor ra?ionale" pentru care Robert Lucas a cî?tigat mai tarziu premiul Nobel.
Rothbard a acordat o aten?ie special? teoriei monetare. El a accentuat beneficiile etalonul-aur clasic ?i a sprijinit activitatea bancar? cu un coeficient de rezerve de 100%. Acest sistem, sus?inea el, previne expansiunea creditului, care, conform teoriei austriece a ciclului afacerilor dezvoltat? de c?tre Mises ?i Friedrich Hayek, conduce în mod inevitabil la depresiune. ?i-a concretizat viziunile pentru publicul larg în pamfletul, adesea republicat, What Has Government Done to Our Money? (1964), ?i a scris un manual numit The Mystery of Banking (1983).
Rothbard a ar?tat contribu?ia pe care teoria austriac? o poate aduce la explicarea istoriei economice în America’s Great Depression (1963). Departe de a fi o dovad? a e?ecurilor capitalismului necontrolat, crahul din 1929 ilustreaz? mai degrab? pericolele care decurg din amestecul guvernului în economie. Colapsul economic a venit ca o corec?ie necesar? a boom-ului artificial indus de banca central? prin expansiune monetara în anii '20. Încerc?rile guvernului de “a vindeca urm?rile” doar au agravat situa?ia. Pentru Rothbard, politica bancar? este cheia istoriei economice americane. Precum Michelet, a fost convins c? istoria este o reînviere a concep?iilor; iar expunerile sale nu sunt reprezent?ri statistice fade. A fost mereu interesat de identificarea anumitor participan?i ?i a intereselor din spatele deciziilor istorice, precum a demonstrat în lucrarea sa, A History of Money and Banking in the United States (1999).
Într-o serie de 4 volume, Conceived in Liberty (1975–1979), a prezentat în detaliu istoria colonial? a Americii punând accent pe rolul jucat de fundamentele liberale ale Revolutiei Americane. Ca de obicei, a pus sub semnul întreb?rii opinia conven?ional?.
Cu toate c? Rothbard c?dea în general de acord cu Mises, într-un anumit domeniu s-a desp?r?it de acesta. Abordarea sa bazata pe studiul filozofiei aristotelice si tomiste, este prezent? într-o lucrare de importan?? capital?, The Ethics of Liberty (1982) – studiul s?u major asupra filozofiei politice.
În încercarea de a extinde influen?a gândirii liberale în lumea academic? Rothbard a înfiin?at Journal of Libertarian Studies in anul 1977. Rothbard a mai pus bazele unei reviste, The Review of Austrian Economics în 1987, pentru a asigura un debu?eu ?tiin?ific economi?tilor ?i tuturor celorlal?i gânditori interesa?i de ?coala Austriac?. Aceasta este publicat? ?i în prezent, din 1997 sub numele de Quarterly Journal of Austrian Economics.
Rothbard a mai repurtat un ultim triumf academic, de?i din p?cate dup? trecerea sa în nefiin??. În dou? volume masive, Economic Thought Before Adam Smith ?i Classical Economics (1995), a realizat o descriere minu?ioasa ?i erudit? a istoriei teoriei economice.
Rothbard a fost asociat cu institutul “Ludwig von Mises” de la fondarea acestuia în 1982 de c?tre Llewellyn H. Rockwell Jr. A predat la Brooklyn Polytechnic Institute de la jum?tatea anilor '60 pân? la jum?tatea anilor '80; din anul 1986 pân? la decesul s?u, pe 7 ianuarie 1995, a fost profesor de economie la University of Nevada în Las Vegas. Îmbinarea pe care a reu?it-o între realiz?rile ?tiin?ifice ?i pledoaria în favoarea libertatii sunt inegalabile.
Who is Murray Rothbard?
The Ludwig von Mises Institute, Auburn, Alabama
© Centrul de Economie Politic? ?i Afaceri Murray Rothbard
Universitatea Româno-American?, Bucure?ti
B-dul Expozi?iei nr. 1 B
Web: www.rothbard.rau.ro
E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza